Vacanţa…Cu toţii ne bucurăm când auzim cuvîntul acesta.De ce?
Pentru că e momentul în care evadăm.Fie că plecăm undeva ,scăpam de stres sau stăm acasă,acest cuvînt dobîndeşte o semnificaţie deosebită intr’o lume în care agitaţia cotidiană apasă greu pe umerii noştrii.
Nu am să încep prin a scrie acel clişeu prostesc “Am o vacanţă perfectă”.Nici măcar nu se apropie de perfecţiune.În opinia mea,perfecţiunea e o utopie,dar lăsând asta la o parte pot spune că această vacanţă m’a invăţat multe.
Vacanţa asta am pierdut cel mai important lucru din viaţa mea,am pierdut speranţe şi vise care mi’au fost năruite.Am pierdut o prietenă pe care o credeam de neînlocuit.Acum însă am realizat că asemenea persoane se pot găsi peste tot.
Mai mult decît aceasta prietenie în care mi’am pus toate speranţele, mi’am dat seama că cel mai important lucru pe care l’am pierdut a fost încrederea în oameni şi speranţa că într’o zi voi găsi acel cineva special,acel prieten loial.
Niciodată nu mi’am dorit zeci de prieteni cu care să umplu terasele.M’am mulţimit cu o singură persoană, persoană în care am avut cea mai mare încredere dar care m’a dezamăgit profund.Din acest lucru am invăţat că durează luni sau ani să cîştig încrederea, şi doar cîteva secunde să o pierd.
Am invăţat că o prietenie care s’a clătinat după un an nu poate fi numită o prietenie adevărată şi că oricît de mult mi’ar păsa mie,altora s’ar putea să nu le pese.
Am invăţat că indiferent cât de mult sufăr lumea nu se va opri în loc pentru durerea mea.Am înţeles că tăcerea poate fi mai apăsătoare decît multe alte cuvinte iar indiferenţa poate să doară mai tare decît o palmă
Am înţeles că în viaţa doar eu însumi îmi pot fi loială şi că uneori nu e de ajuns să fiu iertată de alţii, uneori trebuie să mă iert pe mine însumi.
Şi cel mai important lucru care l'am invăţat e acela că pot continua încă mult timp după ce am spus că
nu mai pot...
În viaţă trebuie să înveţi să citeşti printre rânduri şi în oameni. Să citeşti printre vorbele lor şi chiar dincolo de ele. Uneori, un oftat povesteşte mai mult decât un roman-fluviu, o privire - mai mult decât o bibliotecă.
(Ileana Vulpescu)
